Acasă Stiri din Timis Maia Sandu și Dominic Fritz și-au făcut reciproc campanie electorală, la nivel...

Maia Sandu și Dominic Fritz și-au făcut reciproc campanie electorală, la nivel internațional. Foto

59
0


Maia Sandu și Dominic Fritz și-au făcut reciproc campanie electorală, la nivel internațional

Maia Sandu și Dominic Fritz și-au făcut reciproc campanie electorală, la nivel internațional

Sâmbătă, 13 ianuarie 2024, la Cinema Timiș, într-o sală plină, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, i-a decernat președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, premiul “Timișoara Pentru Valori Europene”, aflat la prima ediție. Doar că vizita Maiei Sandu a reprezentat o nouă lovitură de imagine, dată de către primarul orașului, aflat în plină campanie electorală, subtil mascată.

Mișcarea a fost în oglindă, căci de o prezentare mediatică favorabilă a beneficiat și președintele Moldovei. Efortul logistic și financiar  fost unul considerabil, iar participarea a fost una bine filtrată, pentru a nu  fi la eveniment eventuale voci critice la adresa Maiei Sandu sau a lui Dominic Fritz.

Exact ca și la vizitele lui Nicolae Ceaușescu, prin intermediul reprezentanților Consiliilor Elevilor de la mai multe licee din oraș, peste 100 de elevi de liceu au fost invitați la eveniment, fără să li se spună la ce vor participa. La ceremonie au fost invitați și politicieni, oameni de afaceri, reprezentanți diplomatici și cam tot ce înseamnă USR Timiș și susținătorii acesteia.

Pe grupurile de Facebook, după eveniment, mai mulți părinți ai elevilor invitați la ceva despre care nu li s-a spus ce reprezintă, au acuzat dascălii și consiliile elevilor din respectivele licee, că le-au manipulat copii și au amintit de vizitele de lucru ale lui Ceaușescu, la care erau duși cu forța pe vremea când ei erau elevi.

Întâlnirile de vineri

Președinția Moldovei a organizat vineri, 12 ianuarie, de la 17,30, o întâlnire cu “cetățenii (moldoveni – n.r.) stabiliți în România”. Un eveniment la care intrarea s-a făcut pe baza unei aplicații de înscriere, în urma căreia unii au fost acceptați iar alții nu au primit invitația, o confirmare prin email transmisă de pe adresa oficială a unei consiliere personale a președintelui Republicii Moldova. La evenimentul dedicat exclusiv cetățenilor moldoveni și-a făcut apariția și… primarul Timișoarei, Dominic Fritz, însoțit de asistenta sa privată.

Chiar dacă pe scenă erau pregătite doar două fotolii, pentru Maia Sandu și pentru ambasadorul Moldovei la București, edilul timișorean nu a ratat ocazia de a deschide evenimentul cu un discurs de bun venit. Mișcarea e una de imagine dar și de matematică.

Maia Sandu și Dominic Fritz și-au făcut reciproc campanie electorală, la nivel internațional

În vestul României trăiesc în jur de 17 000 de cetățeni moldoveni, dintre care 14 000 în județul Timiș. Câteva mii dintre aceștia locuiesc chiar în Timișoara și au dublă cetățenie, deci ei reprezintă o masă de votanți pentru primarul USR al Timișoarei, care va candida pentru al doilea mandat.

Tot vineri, Maia Sandu a avut o întâlnire cu președintele CJ Timiș, Alin Nica, după care au vizitat împreună expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, de la Muzeul Național de Artă Timișoara.

Maia Sandu și Dominic Fritz și-au făcut reciproc campanie electorală, la nivel internațional

“În cadrul unei întrevederi tête-à-tête am discutat despre promovarea culturii ca bază pentru o societate sănătoasă și performantă, precum și despre parcursul european al statului moldovean. România este și va rămâne cel mai mare susținător al Republicii Moldova, inclusiv cu asistență financiară și tehnică la nivelul administrațiilor locale. În cadrul activității mele la Comitetului European al Regiunilor, ca raportor pentru avizul Viitorul Parteneriatului Estic, am militat pentru crearea unui grup de lucru special care să accelereze procesul aderării fraților de peste Prut la standardele europene. Cred că România și județul Timiș pot servi ca punte de legătură a Europei către Republica Moldova”, a declarat Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș.

Premiul pentru valori europene, valsul electoral al primarului Fritz

Vineri și sâmbătă, importante efective ale Poliției, ale Jandarmeriei dar mai ales toată suflarea Poliției Locale Timișoara au fost prezente pe traseul străbătut de președintele Moldovei. Punctul culminant a fost aglomerarea de forțe și autospeciale ale poliției locale în perimetrul dintre clădirea Primăriei Timișoara și sala de cinema Timiș, locul unde a avut loc, de la ora 11, ceremonia primei ediții a Premiului “Timișoara Pentru Valori Europene”.

Conform unor surse din Serviciul de Protecție și Pază al României, nivelul de alertă la risc de securitate era scăzut, neexistând informații despre potențiale mișcări de stradă, acte de vandalism sau orice încercare de atentat la siguranța evenimentului și a participanților. Cu toate acestea, forțele de ordine, în special Poliția Locală Timișoara, s-au întrecut în a face o demonstrație de forță.

Discursurile lui Dominic Fritz și ale Maiei Sandu au fost pline de patetism și de declarații pro-europene, dar mai ales de condamnare a agresiunii ruse “nu doar împotriva Ucrainei, dar și a Moldovei, a României și a democrației europene”.

Premiul propriu-zis, înmânat personal de către Dominic Fritz, a constat într-o diplomă, o medalie și un premiu în bani, în valoare de 30 000 de euro.

Maia Sandu și Dominic Fritz și-au făcut reciproc campanie electorală, la nivel internațional

Conform informațiilor solicitate de Renașterea bănățeană privind sursa de finanțare a premiului în bani, dar și costurile logistice, transport, cele cu cazarea, cu închirierea sălii, protocol și promovare, serviciul comunicare la Primăriei Timișoara a transmis că nu primăria s-a ocupat de acest eveniment, ci Organizația de Management al Destinației Timișoara, fosta Asociație pentru Promovarea Timișoarei, transformată anul trecut, printr-un proiect inițiat chiar de către primar în ONG de utilitate publică. ONG care are în componența sa, ca membri, câteva entități private dar și Primăria Timișoara. Altfel spus, așa cum s-a văzut la ceremonie, totul s-a făcut cu logistica și oamenii primăriei, cu voluntari care aveau legitimații cu TM 2023, Capitală Europeană a Culturii și cu voluntari din USR Timiș.

Cine a plătit “masa, felicitările și dansul”?

Singura informație oferită de primărie a fost aceea că premiul de 30 000 de euro provine din finanțări private și nu din bani publici. De altfel, la intrarea în cinema Timiș, erau trei afișaje pe care erau trecuți ca sponsori cea mai mare rețea de supermarketuri și magazine de cartier, deținută de o companie belgo-olandeză, o companie elvețiană cu sucursale în România, Cipru și Serbia iar limuzinele și celelalte vehicule de protocol au fost asigurate de o companie de închirieri auto, ca partener de mobilitate. Cazarea s-a făcut la un luxos hotel-boutique, de 4 stele, din Piața Sfântul Gheorghe.

Călătoria Chișinău – Timișoara și retur, cu escală în București, s-a făcut cu Tarom, iar rezervarea a fost efectuată printr-o agenție privată de turism din Republica Moldova.

Cum s-a desemnat câștigătorul premiului?

Una dintre informațiile care nu au fost făcute publice se referă la câte personalități au fost nominalizate în cursa pentru acest premiu, care este idnetitatea acestora și pe ce criterii s-a făcut departajarea.

Astfel am contactat-o pe Laura Boldovici, coordonatoarea acțiunii din partea organizatorului-paravan, Organizația de Management al Destinației Timișoara. Prea ocupată pe durata evenimentului de sâmbătă, aceasta ne-a cerut să îi trimitem întrebările în scris, săptămâna viitoare. Ulterior, într-o discuție telefonică, Boldovici ne-a precizat că au existat mai multe personalități nominalizate pentru premiu, dar că nu poate face publice nici numele acestora și nici criteriile de selecție a câștigătorului din motive de…discreție și pentru ca ceilalți nominalizați, dar nepremiați, să nu se simtă ofensați.

Chestiune care dovedește o totală lipsă de transparență dar și faptul că premiul a fost o dedicație bine ticluită. Asta în condițiile în care la evenimente cu mult mai importante, cum ar fi Premiile Oscar, Golden Globes sau Grammy sunt prezentați nominal toți cei aflați în cursa pentru premii, iar ulterior este a anunțat câștigătorul. De altfel, toate competițiile de acest gen funcționează pe acest principiu al concurenței deschise și al transparenței.

 

Oficial, Primăria Timișoara, aceeași care ne-a comunicat că nu s-a ocupat nici de premiu nici de eveniment, deși amfitrion a fost însuși primarul Fritz, a transmis că “Premiul Timișoara Pentru Valori Europene onorează personalități recunoscute pe plan internațional care, cu determinare, curaj și creativitate, promovează sau apără valorile europene în interiorul și în afara Uniunii Europene.

 

Juriul care a desemnat-o pe Maia Sandu ca primă laureată a premiului este  format din personalități marcante din țară și din diaspora care promovează valorile europene: Mircea Cărtărescu (București), scriitor; Iulia Motoc (Haga), judecător al Curții Penale Internaționale; Cristian Măcelaru (Köln), director muzical al Orchestrei Naționale a Franței; Simona Miculescu (Paris), Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar, Delegat Permanent al României pe lângă UNESCO; Anca Miruna Lăzărescu (Munchen), regizoare și scenaristă; Adriana Babeți (Timișoara), scriitoare și critic literar”. Cu alte cuvinte, deși este un premiu acordat de, generic vorbind, municipiul Timișoara, doar unul dintre membrii juriului locuiește permanent în Timișoara și este conectat la evenimentele și activitatea personalităților din oraș.

O ceremonie electorală, politizată

Marele câștigător al acestui premiu nu este președintele Moldovei, Maia Sandu, ci primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Dacă premiul era dat unei personalități locale care promovează valorile europene, totul se reducea la știri locale și la câteva menționări în presa națională.

Maia Sandu și Republica Moldova se află în atenția presei și a politicii internaționale, prin prisma viitoarei aderări la UE dar și din cauza războiului din proximitatea țării, cel ruso-ucrainean. Acordând premiul Maiei Sandu, Dominic Fritz și echipa de campanie au reușit să genereze un eveniment internațional, la care au participat de la diplomați și politicieni străini până la liceeni și tineri care vor avea drept de vot la alegerile locale pentru Primăria Timișoara, din septembrie anul acesta.

Ceremonia decernării premiului de la Timișoara s-a transmis în direct pe sute de canale pe rețelele de socializare din România și Moldova, dar cel mai important este că s-a transmis în direct de către televiziunile naționale de stat din ambele țări. De asemenea, jurnaliștii de la site-uri locale până la televiziuni și radiouri naționale și internaționale le-au asigurat expunere mediatică pozitivă maximă atât lui Fritz cât și Maiei Sandu.

Maia Sandu și Dominic Fritz și-au făcut reciproc campanie electorală, la nivel internațional

Mai trebuie spus că în mai multe locații din oraș, în zona centrală și pe traseul dinspre aeroport, au fost montate panouri imense cu fotografia Maiei Sandu și un mesaj de bun venit. Atâta doar că panourile nu erau asumate de nicio entitate (primărie, ONG, partid etc.) ci aveau imprimate doar stema orașului și mesajul “Municipiul Timișoara”.

Maia Sandu și Dominic Fritz și-au făcut reciproc campanie electorală, la nivel internațional

Pentru Dominic Fritz expunerea mediatică a contat de la mass media occidentală prezentă și până la liceenii aduși la un eveniment despre care nu știau nimic, în condițiile în care, sondajele realizate la comanda PSD, PNL și USR îl situează pe principalul său contracandidat, liberalul Nicolae Robu, cu 8-10 procente înaintea sa, ca intenție de vot, iar ca notorietate este la egalitate cu un alt contracandidat atipic, actualul consilier local și fost vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș, Roxana Iliescu.

Pentru Maia Sandu, vizita la Timișoara, primirea premiului pentru valori europene și chiar și vizita privată la familia regală a României, la Săvârșin, sunt mană cerească. Asta în condițiile în care Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu a pierdut atât primăria capitalei, Chișinău, dar și multe alte locuri de primar și consilieri în municipiile din Moldova, la alegerile locale generale din noiembrie 2023.

După cele două tururi de alegeri, Partidul Acţiune şi Solidaritate a obţinut cele mai multe mandate de primar, 291, dar fără a câştiga vreun municipiu, urmat de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova cu 144 de mandate. Independenţii au obţinut victorii în 116 localităţi, iar Partidului Social Democrat European au obținut conducerea a 103 primării. Situație care a obligat-o pe Maia Sandu să caute o soluție de compromis prin crearea unor alianțe, nedorite însă de partidele din Opoziție.

Mai mult, tot în 2024, în Republica Moldova au loc alegeri prezindențiale, iar sondajele Eurobarometrului și cele ale IMAS nu o dau ca favorită a majorității alegătorilor pe Maia Sandu, președintele în exercițiu. Motiv pentru care, strategii de campanie încearcă un artificiu electoral, prin comasarea alegerilor prezidențiale din Moldova cu un referendum pentru aderarea la UE.

“La sfârșitul anului 2023, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut Parlamentului să organizeze un referendum pentru aderarea statului moldovean la Uniunea Europeană. Majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate, s-a executat, a modificat Codul Electoral astfel încât să se permită  organizarea unui referendum în aceiași zi cu desfășurarea alegerilor prezidențiale.

Artificiul electoral are scopul de a o ajuta pe Maia Sandu să câștige alegerile prezidențiale prin suprapunerea și amplificarea mesajelor campaniei prezidențiale cu cele promovate de viitorul referendum. În mentalul colectiv moldovenesc, Maia Sandu, va fi identificată cu integrarea europeană, fidelizând, la vot, electoratul cu viziuni pro-europene. Ergo, victoria.

Potrivit experților din societatea civilă moldoveană, desfășurarea alegerilor  prezidențiale, în aceiași zi cu referendumul pro-Uniunea Europeană va avea ca rezultat mobilizarea a mai multor cetățeni pentru a participa la vot, și invers.

Datele statistice prezentate, arată o scădere a interesului cetățeanului moldovean de a participa la primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale: 68,13 la sută în 1996, 50,95 la sută în 2016, 48,54 la sută la 1 noiembrie 2020.

Cel mai probabil, consilierii de campanie electorală ai doamnei Maia Sandu, consideră că o prezență mai mare la vot a moldovenilor, în primul tur de scrutin, poate duce la securizarea unui nou mandat. Pentru că șeful statului moldovean este contestat în interior, datele cercetărilor sociologice arată scăderea de simpatie, strategii doamnei președinte consideră că acest referendum ar putea ”scoate diaspora la vot” securizându-i astfel, victoria din primul tur”, a comentat pentru Ecopolitica.ro (Victor Nichituş: Maia Sandu președinte din primul tur, sau nu – ECOPOLITICA) și pentru Canal 33 (Maia Sandu președinte din primul tur, sau nu – Canal 33) jurnalistul și analistul politic Victor Nichituș, un observator imparțial al politicii de peste Prut.

Ca o concluzie, acordarea  premiului “Timișoara Pentru Valori Europene” către președintele Moldovei, Maia Sandu, a stârnit reacții diverse în rândul jurnaliștilor moldoveni, de la ironii la reală îngrijorare.

Aceasta pentru că, așa cum susțin mulți jurnaliști din Moldova, multe dintre acțiunile Maiei Sandu, din ultimii doi ani, au un caracter autoritar și chiar abuziv. Jurnaliști cunoscuți precum Gheorghe Gonța sau Natalia Morari, nealiniați politicii PAS, au amendat derapajele regimului Sandu, care a profitat de modul în care este guvernată acum Moldova, prin hotărâri și dispoziții emise de către Comisia pentru Situații Excepționale, un organism prin care țara este guvernată cu mână forte, în locul instituțiilor cu puteri stabilite prin Constituție.

Oficial, necesitatea înființării Comisiei pentru Situații Excepționale a fst justificată de războiul ruso-ucrainean de la granița țării, dar și de activități și acțiuni pe care regimul de la Chișinău le-a calificat ca ostile, destabilizatoare și chiar încercări de lovitură de stat, plus provocarea care o reprezintă republica autoproclamată Transnistria.

Cert este că, așa cum susțin jurnaliștii din Moldova, este greu să vorbești despre valori europene în condițiile în care, în ultimii doi ani și jumătate, în regimul Maiei Sandu, fostul Procuror general al republicii a fost destituit ilegal din funcție și ținut în arest fără dovezi.

14 posturi TV au fost închise fără verdict judiciar:  Accent TV, NTV Moldova, Orhei TV, Primul în Moldova, RTR Moldova,  TV6, Orizont TV, ITV, Prime, Publika, Canal 2 și Canal 3, Primnul în Moldova, Familia TV. De asemenea au fost blocate 31 de portaluri web, care prezentau știri și analize nefavorabile actualului regim de la Chișinău.

A fost anulată fără verdict judiciar înregistrarea a peste 9.000 de candidați la funcția de consilieri și primari din partea Partidului Șansă în alegerile generale locale din noiembrie 2023.

În fine, 57 % dintre cetățenii moldoveni consideră consideră că Moldova se îndreaptă spre o situație în care domină abuzurile, cenzura și lipsa aplicării corecte a legii, conform celui mai recent sondaj IMAS, din decembrie 2023.





Source link