Acasă Stiri din Sibiu Romii „interziși” la ștrandul din Sibiu au făcut plângere

Romii „interziși” la ștrandul din Sibiu au făcut plângere

74
0


Vinerea trecută, Jenny Rasche, președintele unei asociații sibiene care sprijină familiile nevoiașe și în special copiii care provin din medii defavorizate, a vrut să le facă o bucurie micuților din cartierul Turnișor pe care îi are în grijă, așa că i-a dus la ștrand. Copiii, dornici să se bălăcească și să se bucure cum se cuvine de vară, au fost nevoiți să se întoarcă acasă, iar asta fiindcă accesul la bazine le-a fost interzis. Motivul l-a prezentat însuși patronul singurului ștrand din Sibiu: grupurile mari de copii romi au interdicție la piscine fiindcă, în trecut, alții de aceeași etnie i-ar fi creat stricăciuni. Întâmplarea nu a trecut neobservată și a iscat o serie de comentarii. S-au depus chiar și plângeri la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), iar activiștii pentru drepturile omului și-au spus public punctul de vedere.

Copii fiind, și-ar fi dorit să-și petreacă o zi de vară bălăcindu-se și stând la soare. La ștrandul din Sibiu nu s-a putut, iar asta le-a adus lacrimi pe fețe multora dintre ei. Supărați și fără să înțeleagă de ce nu pot merge unde restul oamenilor au acces, micuții s-au întors acasă. Jenny Rasche, președintele Asociației „Kinderhilfe Fur Siebenburgen”/„Speranță și Zâmbet”, spune că, atunci când a ajuns la casa de bilete, patronul ștrandului a venit să o înștiințeze că nu poate intra cu cei mici. I s-a spus că cei din acest grup au venit și cu o zi în urmă la ștrand și au creat pagube majore – au umplut piscinele cu muștar și cu mâncare și au înotat îmbrăcați cu haine de stradă. Femeia i-a explicat că acest lucru este imposibil, fiindcă micuții veneau vineri pentru prima oară la ștrand în acest an. „Noi anul acesta nu am fost la ștrandul ăsta. Indiferent ce a fost înainte, nu au cum să aibă legătură cu noi, având în vedere că nu am avut deloc acces la ștrand până acum”, a declarat, vinerea trecută, Jenny Rasche pentru Ora de Sibiu. Cu toate acestea, tot nu au putut intra în incintă.

Ce s-a întâmplat după – „Am mers la ștrand în Cisnădie. Am fost primiți extraordinar!”

Imediat după ce Ora de Sibiu a făcut publică întâmplarea de vineri de la ștrandul din Sibiu, o mulțime de oameni și-au arătat susținerea față de copiii din Turnișor care doreau să petreacă o zi la piscină. Cu ajutorul lor, președintele asociației a putut să îi ducă într-o mică excursie în afara orașului. Așa au ajuns la ștrandul din Cisnădie, acolo unde au fost primiți cu brațele deschise.

„În ziua aceea nu am mai avut posibilitatea să mergem în altă parte. Eu am ales ștrandul respectiv pentru că era foarte aproape de Turnișor, iar copiii au putut ajunge însoțiți cu autobuzul orașului. Din lipsa fondurilor, nu am avut altă soluție decât să trimit copiii acasă. Pentru unii oameni pare un lucru banal, dar pentru copiii care au trăit într-o sărăcie cruntă aceste evenimente sunt un highlight (n.red.: un eveniment memorabil) în viața lor. Mulți au fost dezamăgiți, au plâns. Eu le-am promis că vom face o excursie și vom căuta alt ștrand, iar după postarea mea s-au activat oamenii și ne-au ajutat să suportăm costurile. O firmă de transport ne-a făcut o ofertă bună și după două zile ne-am dus copiii la ștrandul din Cisnădie, unde am fost primiți extraordinar de fain, nu au fost probleme sau incidente, iar copiii au avut o zi superbă. Acolo s-a arătat că se poate fără niciun fel de stricăciuni. A fost important pentru noi să demonstrăm că nu facem ceea ce s-a presupus în Sibiu”, spune Jenny Rasche.

Asociația depune plângere – „Luptăm pentru drepturile fiecăruia”

Președintele asociației spune că, în urma apariției poveștii în spațiul public, a decis că este nevoie să depună plângeri la instituțiile abilitate. A fost impulsionată și de oamenii care au susținut-o. Ea spune că astfel de comportamente nu sunt normale în Europa, în anul 2022, și va lupta pentru drepturile fiecăruia. „Mulți oameni m-au surprins plăcut. A fost un impuls fain, aveam nevoie de el, este bine să vedem că se pot produce schimbări în multe suflete. Noi acum am adunat documentațiile necesare, este totul la avocat, cazul a fost predat și la Asociația Juriștilor Romi, o organizație care se ocupă de dreptul minorităților. Prin articol m-au găsit ei, am intrat într-un parteneriat, fiindcă sunt multe probleme de rezolvat. Ne-au oferit consiliere și au efectuat totul pe gratis și vreau să le mulțumesc. Acum ne-am adunat toate actele, datele, cine a fost, când și cum, practic toate procedurile. Vom face un proces și nu vrem să atragem daune, ci ne dorim ca procesul să aibă un impuls pentru societate, să atragem atenția că se întâmplă în mijlocul nostru niște lucruri care nu ar trebui să se întâmple în 2022 în Europa. Să se trezească oamenii și să arătăm generațiilor noi care vin după noi, minorii și toți cei care cândva vor fi la putere, că nu acceptăm asemenea comportamente și suntem dispuși să luptăm pentru drepturile fiecăruia”, precizează Jenny.

 

Gelu Duminică: „Să părăsești incinta pentru a nu spurca apele în care se scaldă românii puri”

Gelu Duminică, sociolog, activist român de etnie romă și profesor în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității București, a comentat subiectul, analizând modul în care acțiunile realizate de statul român au răspuns provocărilor cu care romii s-au confruntat de-a lungul anilor. „Ștrandul de la Sibiu a avut la bază o interdicție dată de conducerea unității de a <<primi țigani>> precum și un <<țiganometru>> cu care a fost echipat fiecare bodyguard. Țiganometrul aflat în dotarea lucrătorilor de la piscina în cauză depistează oamenii mai închiși la culoare și care pot <<avea apucături rele>> și trimit impulsuri electrice direct în bastonul paznicului. Așa că, acesta te invită (eventual și cu bastonul la vedere) să părăsești incinta pentru a nu spurca apele în care se scaldă românii puri. Bineînțeles că nu există un astfel de aparat, așa că intri sau nu intri în bazin, în funcție de cum percepe paznicul culoarea sau starea materială pe care o ai”, a scris Gelu Duminică într-un articol pe investigatoria.ro.

Sociologul nu a dorit să comenteze cât de rasistă a fost această acțiune, menționând că au fost depuse o serie de plângeri către organele abilitate ale statului. Acesta a analizat, în schimb, modul în care oamenii politici s-au implicat, de-a lungul timpului, pentru incluziunea romilor. „Rezultatul anilor de politici publice implementate pentru incluziunea/dezvoltarea romilor, îl avem în ceea ce ștrandul din Sibiu a pus în practică zilele trecute: nu primim țigani la noi pentru că ei sunt inferiori, murdari, hoți si nespălați! Pentru că ei ne aduc aminte cât de rasiști suntem! Un alt fel de eugenism?! Poate. Însă unul (Pseudo)capitalist, ce-i drept! Sunt două întrebări care, totuși, mă bântuie și nu îmi dau pace: (1) oare rasismul și superioritatea românului față de romi este atât de mare? (2) Cât timp va trebui să mai treacă ca eu (și familia mea de romi care trăiește în România de generații întregi) să fiu considerat cetățean real al acestei țări?”, a mai scris Gelu Duminică.

Plângeri pentru discriminare

Patronul ștrandului a declarat, săptămâna trecută, pentru Ora de Sibiu, că nu consideră că poate fi acuzat de rasism ori de discriminare, deoarece spațiul pe care îl administrează este unul privat și poate astfel să își selecteze clientela. Articolul 10 din Ordonanța nr. 137 din 31 august 2000 (republicată) privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare spune însă că „Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, dacă fapta nu intră sub incidența legii penale, discriminarea unei persoane fizice, a unui grup de persoane din cauza apartenenței acestora ori a persoanelor care administrează persoana juridică la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor: (…) f) refuzul accesului unei persoane sau unui grup de persoane la serviciile oferite de magazine, hoteluri, restaurante, baruri, discoteci sau de orice alți prestatori de servicii, indiferent dacă sunt în proprietate privată ori publică”. 
Plângerile penale, de care amintește sociologul Gelu Duminică, dar și pe care le-a făcut Jenny Rasche, au la bază această ordonanță.



Source link